• OPRIȚI RĂZBOIUL!
  • ATENȚIE!

    Acest blog este un pamflet. Personajele care apar în postări sunt absolut imaginare și orice asemănare cu persoane și întâmplări reale este accidentală și neintenționată.
  • Arhive

  • Top click-uri

  • Blog Stats

    • 90.385 hits
  • Quote:

    Be wiser than other people, if you can, but do not tell them so.
  • Spam blocat

Țara clanurilor

Citat:„Nu suntem o țară a clanurilor, suntem o țară sigură” (chestorul Petre Tobă, șeful IGPR). Probabil vorbea despre altă țară, nu despre România.
Un nou incident între un clan mafiot și o firmă de agenți de pază, petrecut într-un mall din București a atras atenția zilele acestea.
Unul din multele care au avut loc în ultima vreme. Da, trăim într-o țară dominată de clanuri mafiote, știam asta. Nimic nou. România alunecă încet către haos. Vom ajunge în curând la confruntările stradale armate între mafioți, precum cele din Italia anilor ’80-’90. Nu cele care au fost până acum pe la noi, cu cuțite, bâte și pistolașe, ci din acelea cu kalașnikoave.
Atât timp cât mafia este la guvernare (vezi faimosul deja caz al lui Dom’ Costel), nu ne putem aștepta la altceva. Și mai avem indivizi gen Pitulescu, care apar la tv și spun: „da, păi clanul Preda se ocupă cu taxe de protecție etc„. Păi dacă știați, de ce sunt liberi pe străzi? Bine, poliția are veșnica scuză: „noi îi prindem dar îi eliberează judecătorii„. Asta cam așa este. „Clanul” judecătorilor este cel care conduce de fapt România. Mafia gulerelor albe, inamovibile este de neatins. Singura instituție care i-ar putea sancționa, CSM-ul, nu face altceva decât să-i protejeze.
Din acest motiv, mulți români naivi cred că doar o dictatură îi mai poate salva. Dictatura cui? A mafiei?
P.S.: Membrii clanului sunt judecați în libertate, pentru că, în opinia judecătorului, nu reprezintă un pericol social. Păi chiar așa, ce au făcut săracii de ei, au tăiat câțiva inși cu cuțitul? Doar n-au omorât pe nimeni, nu? Iar șeful clanului e băiat bun, fiind milițian. Adică, e de-al lor.

Italia nu a învățat nimic din trecut

Întotdeauna crizele economice au generat nemulțumiri sociale. În trecut politicieni abili au profitat de aceste nemulțumiri, îndreptând (abătând) atenția opiniei publice către un „inamic” public.
Germania, 1933. Pe fondul sărăciei post-crah și a sentimentelor revanșarde (revizuirea tratatului de la Versailles) ale populației, Adolf Hitler ajunge la putere, având scopul de a scăpa țara de „inamicul public” :evreii.
Italia, 2009. Criză economică. Populație speriată de posibilitatea pierderii locurilor de muncă, de spectrul sărăciei. Clasa politică, profită de asta și abate atenția mulțimilor către „diabolicii” români.
Toate acestea conduc către posibilitatea instaurării unei dictaturi. Nu a unei dictaturi clasice, impuse, ci a uneia cerute de populație.

Romania după Caiac

Hemoragia de infracțiuni violente, care ia amploare pe măsură ce înaintăm hotărât spre vârful recesiunii, nu are nicio legătură cu criza. Ea se manifestă ca o urmare directă a „spectacolului” organizat în Craiova, cu prilejul înmormântării lui Caiac. Atunci infractorii din toata țara au văzut că autoritățile statului sunt impotente și nu numai. Dacă mafia a putut să defileze fără probleme la Craiova, și nimeni nu a pățit ceva, atunci de ce infractorii să nu prindă curaj. Că oricum nu le face nimeni, nimic. Și chiar dacă îi arestează poliția oricum îi eliberează judecătorul!
Culegem ce am semănat. Într-o țară, în care autoritățile sunt mână în mână cu infractorii, nu trebuie să ne mire violența stradală. În curând, vom ajunge să fim jefuiți la bancomat, în propriile case sau chiar când mergem pe stradă. Jafurile armate nu numai că nu se vor opri, ci vor lua amploare.
Fiți pregătiți pentru ceea ce va veni!
P.S.: Și un sfat gratuit: dacă mergeți pe trotuar și observați că vă apropiați de o bancă sau o casă de schimb valutar, mai bine traversați și mergeți pe trotuarul de vis-a-vis. Nu se știe niciodată!

Cipuri, 666, apocalipsa și alte chestii

Am ezitat îndelung asupra faptului dacă să aprofundez acest subiect sau nu. Controversele care-l înconjoară sunt destule. Dacă declari că microcipurile sunt bune, devii „unealta Satanei” sau „agent masonic”. Dacă ești împotrivă, atunci unii te vor privi ca pe un fanatic religios care se opune progresului omenirii. Nu sunt nici una, nici alta. Am făcut o analiză, pertinentă (zic eu) asupra acestui subiect.
Sintagma „sfârșitul lumii” este una foarte la modă, mai ales după explozia media de la sfârșitul secolului 20. Diverși „profeți” au anunțat iminența apocalipsei, ba în 2000, 2012 etc. Nu voi analiza aici motivele și diversele doctrine religioase aduse în sprijinul afirmațiilor lor de către acești „profeți”. Apariția documentelor de identitate ce conțin cipuri RFID, concomitent cu programele de implantare a cipurilor în oameni în SUA (din motive „medicale” sau alte prostii), au amplificat aceste profeții referitoare la sfârșitul lumii, antichrist șamd. Legătura s-a făcut prin infamul cod de bare conținut de noile documente, cod de bare ce ar avea inclus în el, semnul 666. Aici, există un oarecare sâmbure de adevăr. Orice cod de bare are acei „marcatori” ce separă codul produsului de codul fabricantului. Marcatorii seamănă binișor cu reprezentarea grafică a cifrei șase în cadrul codului de bare, existând totuși o diferență de lungime între ele. Având în vedere faptul că originea codului de bare se găsește în SUA, este lesne de intuit cum s-a făcut legătura între Satana, 666 și conspirațiile iudeo-masonice. Motivul pentru care marcatorii seamănă cu cifra șase este într-adevăr dubios. Probabil cel care a realizat codul de bare, a făcut aceasta în mod intenționat. Dar de aici până la a crede că liderii lumii se întâlnesc pe ascuns și săvârșesc ritualuri sataniste este cale lungă.
Scopul cipurilor, a documentelor biometrice este o poveste veche de mii de ani: câțiva oameni, „elitele” planetei, conspiră neîncetat pentru menținerea controlului asupra celor mulți. Orice mijloc de a realiza acest lucru trebuie încercat. Inclusiv „marcarea” oamenilor ca pe animale. Dacă în trecut se folosea fierul roșu pentru marcarea vitelor și a sclavilor, acum s-a trecut la cipuri. Pentru că dacă nu ați realizat încă, asta suntem cu toții: sclavii unui sistem mondial pus în slujba unor oameni foarte bogați aflați în „spatele cortinei”. Aceștia își exercită interesele prin marionetele lor: politicienii. Nu pregătesc venirea antichristului, nici pe a Satanei, ci doar lucrează la înrobirea omenirii pentru satisfacerea nevoilor lor personale.
Știu sună apocaliptic, dar cam așa stau lucrurile. De la naștere omul intră într-un sistem în care este încurajat să consume, să aspire către o viață mai bună (adică să consume și mai mult) etc. Pentru a nu se opune nimeni acestui sistem, puternicii planetei inventează, din când în când, câte o „criză economică”. De ce ? Simplu: dacă un om este mulțumit, are tot ce îi trebuie începe să-și pună întrebări, începe să gândească prea mult. Și asta nu este de dorit.
[Fac aici o scurtă paranteză: a se vedea cazul Harghita și Covasna, unde oamenii sunt menținuți deliberat de către UDMR și alte forțe maghiare iredentiste într-o stare de sărăcie. Nu se fac investiții, nu se face nimic. Un om sărac este un om nemulțumit, un om care poate fi ușor influențat de către un politician abil și transformat într-un pion pus în slujba scopurilor sale.]
Astfel omul nu se concentrează asupra dedesubturilor mașinăriei diabolice a celor care îl conduc, ci capătă alte preocupări: problemele crizei, spectrul pierderii locului de muncă și al sărăciei.
Programarea individului se realizează prin intermediul mass-media. Suntem chiar acum martorii acestei manipulări, la noi în România. Programele tv sunt invadate de „entertainment” gen Magda Ciumac, pompierul porno, jaful de la Brașov, sexy-brăileanca, Monica Columbeanu șamd. Totul este făcut să distragă atenția românilor de la adevăratele probleme, făcându-se efectiv o spălare a creierului, o imbecilizare a poporului român. Asta în timp ce oamenii „importanți” își văd liniștiți de treburile lor.
Nu știu dacă aceste lucruri înseamnă că vine sfârșitul lumii, pentru că manipularea maselor de oameni de către elitele conducătoare se face de mii de ani. Iar de cele mai multe ori, religia s-a aflat în sprijinul celor puternici. Celor care așteaptă ca salvarea să vină de la biserică, le spun să se mai gândească.
Poate și ideea de Dumnezeu este doar o altă poveste inventată de oameni. Sau poate nu…

© 2009 Zalmoxys32

Viktor Iușcenko: „am prădat în mod strălucit România”

Aceasta este afirmația președintelui ucrainian, făcută într-un context oficial, referitor la decizia de la Haga. De ce consideră Iușcenko că a prădat România? Indiferent de ceea ce spun „analiștii” de la televizor, decizia de la Haga nu a fost una favorabilă României. Nu contează cine a obținut o parte mai mare a zăcământului de hidrocarburi, ceea ce este important este că la Haga, Ucraina a obținut de facto niște teritorii care nu i-au aparținut NICIODATĂ. Acesta este marele succes cu care s-a lăudat Iușcenko. Acești „iluștri” conducători de după ’89, au reușit să facă un lucru pe care nici măcar comuniștii nu l-au făcut. Să cedeze niște teritorii fără luptă, dușmanului de la răsărit. Iliescu a semnat tratatul, Băsescu l-a prelungit pentru încă zece ani. România: o țară de lași, de curve și de fătălăi. Mi-e silă că m-am născut în această țară. Dacă aș avea mijloacele materiale aș pleca unde aș vedea cu ochii. Urmașii marelui popor războinic al geto-dacilor? VAX! Acest popor nu-și merită istoria; Burebista, Decebal, Vlad Tepeș etc au fost făcuți de rușine de urmașii lor tembeli.

Despre criză, pe înțelesul tuturor (completare)

Nu veți găsi aici termeni gen GDP, PPP, GNI, TARP, IMF etc. Am văzut pe anumite bloguri o invazie de astfel de termeni. Orice găozar, care a făcut o facultate de profil economic, a ajuns să se creadă Ilie Șerbănescu sau Moise Guran. Eu am vrut să fac o abordare simplistă, pentru ca oricine să poată înțelege despre ce vorbesc fără să fie mare „analist” economic.
P.S.: Dacă vi s-a părut că am folosit cuvinte obscene în această postare, ei bine aflați că nu. Cuvântul „găozar” a intrat în limbajul „academic” prin folosirea lui de către președintele țării.

Despre criză, pe înțelesul tuturor

Am citit recent o povestioară -sau pseudo-fabulă, nu știu cum să-i spun- pe un blog. Era vorba despre un lustragiu care lucra pe lângă o clădire de birouri, având drept clienți (majoritatea) „businessmani„. Într-o zi, unul dintre acești clienți îl întreabă cum s-a pregătit pentru criză, la care lustragiul, mirat, îi răspunde că n-a auzit de criză. Clientul îi spune că e timpul să ia măsuri, să nu fie surprins de criză.
Și lustragiul ia măsuri: începe să folosească o cremă de proastă calitate, mai ieftină, reduce timpul acordat fiecărui client, ba chiar, nici nu mai face conversație cu aceștia. Evident, după un timp, numărul clienților se rărește. Lustragiul se gândește atunci: „bine că m-a avertizat domnul acela despre criză, că altfel mă prindea nepregătit„. Morala fiind că lustragiul și-a produs singur „criza„, intrând în panică.
Într-adevăr criza este amplificată de oamenii care, panicați, își retrag banii din diversele instituții financiare provocându-le colapsul (acelora care nu s-au prăbușit deja). Dar nu acesta este motivul apariției crizei. Deși nu sunt economist, cred că am identificat patru motive importante care au determinat această criză:
1. După cum spunea Karl Marx, societatea capitalistă îi va determina pe oameni să cumpere tot mai multe produse, majoritatea inutile, forțându-i să se împrumute la bănci. Așa s-a și întâmplat. Aceștia au luat credite, îndatorându-se peste măsură și intrând în incapacitate de plată, lăsând băncile fără lichidități;
2. Instituțiile financiare, gen bănci de investiții sau societăți financiare și de plasament au investit banii clienților în instrumente cu grad de risc ridicat (acțiuni, speculații imobiliare etc) și i-au pierdut;
3. Ingineriile financiare (a se citi jocuri de tip piramidal-cazul Madoff), care au lăsat găuri în buzunarele naivilor cetățenilor de rând, aceștia ajungând în imposibilitatea de a-și plăti creditele către bănci;
4. Dimensiunile instituțiilor afectate (Lehman Brothers, Merrill Lynch, AIG, Citigroup etc), care fiind foarte mari au tras după ele și pe ceilalți jucători de pe piețele financiare
.
Dar, ca să rezum, singura cauză a acestei crize este de fapt LĂCOMIA.
Cu riscul de a fi considerat comunist, voi spune că, poate, a sosit timpul să fie reformat capitalismul. Capitalismul este un sistem perimat. Societatea capitalistă este astfel construită astfel încât încurajează „concurența” între oameni pentru resurse. Evident cei care reușesc să se îmbogățească, ajung acolo datorită educației primite (eventual MBA-ul la Harvard) și geniului lor. Și nu datorită lipsei de scrupule, voracității și imoralității lor. Singura diferență dintre capitalism și junglă, este că, în capitalism, cel care se află în vârful piramidei trofice, nu este cel mai puternic din punct de vedere fizic, ci acela care este mai abil din punct de vedere mental; care nu cunoaște sentimente precum mila, modestia sau recunoștința și este dispus să facă orice pentru a-și atinge scopul (BOGĂȚIA).
Singurul mod în care omenirea ar putea scăpa de aceste „crize” ale capitalismului ar fi naționalizarea TUTUROR instituțiilor financiare. Sună comunist, nu? Nu chiar…
Atunci când au fost lovite de criză (după ce au pierdut banii fraierilor- a se citi contribuabili) marile companii financiare au cerut ajutorul statului, adică tot de naționalizare fiind vorba. Bineînțeles, după ce își revin, acestea își vor răscumpăra acțiunile și vor redeveni private, reîncepând jocul de-a „unde să mai plasăm banii proștilor; și să facem profit chiar cu riscul de a-i pierde pe toți„.
De ce să nu rămână aceste companii ale statului? Sigur, asta ar descuraja „concurența” pentru o viață de huzur și i-ar împiedica pe „specialiștii” financiari să-și demonstreze „geniul” făcând plasamente speculative.
Însă marea masă a oamenilor nu ar mai risca să-și piardă economiile sau chiar pensia. Acestea ar fi garantate de stat; statul deținând băncile, societățile financiare și de plasament sau de asigurări.

Nu mai pot cu jaful de la Brașov

O temă super-mediatizată în ultimele zile este jaful de la Brașov. Sigur, ziariștii descoperă date noi în fiecare zi, dar știți vorba aia „după război mulți viteji se arată„. Nu putem ști dacă acei oameni chiar au văzut ceva sau sunt plătiți de presă să inventeze o poveste ca să aibă și ziarul ce să scrie. Și, din câte am observat, până acum s-a cam bătut apa-n piuă, cum se zice. Nu s-a ajuns mai aproape de rezolvarea cazului. Trecând peste tragedia pierderii de vieți omenești, nu pot să nu remarc cretinismul atacatorilor. Să fii dispus să ucizi pentru bani și apoi să-i arunci, ca să-ți scapi fundul!? Cât de dobitoc trebuie să fii?
Singurul lucru bun pe care l-a adus acest caz a fost că, în sfârșit, și cei mai naivi dintre cetățeni au văzut fața hâdă a sistemului corupt din România.
Ar trebui să avem un afiș postat la toate intrările în țară: „Lăsați orice speranță, voi cei care intrați aici„.

Avem nevoie de o dictatură?

Cel puțin asta este senzația pe care o încearcă zilele acestea mulți dintre români. După 19 ani de „democrație„, s-ar părea că lumea s-a săturat de multipartidism, și își dorește ca un singur om să conducă țara cu o mână forte. Este aceasta soluția cea mai bună? Probabil că nu, dar oamenilor le place să-și închipuie că un dictator, înseamnă un singur om în mâinile căruia se concentrează toată puterea, el fiind cel care ia toate deciziile. Dar din păcate nu este așa, fiecare dictator aducând cu sine o întreagă camarilă, fără sprijinul căreia nu se poate menține la putere.
Acestea fiind spuse, dacă într-adevăr avem nevoie de o dictatură, este Traian Băsescu, omul potrivit pentru asta? Experiența anterioară ne spune că nu. De ce nu? Simplu: toate acțiunile și comportamentul de până acum al lui Traian Băsescu ne arată că el nu situează deasupra „grupurilor de interese” care au guvernat țara până acum. Ba dimpotrivă, omul a dat senzația că face parte din ele, în pofida retoricii sale anti-corupție.
Să-l fi schimbat oare brusc funcția de președinte, cu toate responsabilitățile ei, dar și gândul că odată ajuns acolo, intri automat și în istorie? De aici rezultând impresia de măreție, de importanță, precum și dorința de a fi ținut minte ca un personaj pozitiv. Poate că da, poate că nu…Doar timpul va decide asta.
Ideea unei dictaturi pare benefică, pentru că dacă privești în istorie România nu a dus-o chiar rău în timpul acestora (Vlad Țepeș, Carol al II-lea, Antonescu, Ceaușescu). Sigur, dictaturile au avut și părțile lor rele, dar pentru marea masă populației, a fost acceptabil. Adevărul este, că am ajuns să ne dorim dictatura, pentru a merge pe stradă fără să fim împușcați, atacați sau insultați de găștile de interlopi.
Cineva, și regret că nu-mi amintesc cine, a spus, după 1989, că vom ajunge precum țările din America de Sud, unde câțiva oameni vor fi foarte bogați și corupți, iar restul se vor zbate în sărăcie. Nu este greu de observat că a avut dreptate. Poate un dictator să stârpească corupția? Greu de crezut, având în vedere că infractorii sunt adânc infiltrați în toate structurile statului. Și atunci de ce dictatură? Doar ca să o încercăm și pe asta!?

© 2009 Zalmoxys32