Gargara anti-rachetă

O mulțime de analiști și specialiști s-a grăbit să comenteze zilele acestea proiectatul scut anti-rachetă, ale cărui elemente urmează să fie amplasate în România. Amenințarea care se prefigurează ar fi Iranul. Acest lucru este deocamdată o pură fantezie, Iranul neavând rachete balistice intercontinentale capabile să lovească Europa Occidentală. Ținta evidentă a scutului anti-rachetă este protejarea bazelor americane din România și Bulgaria și, nu în ultimul rând, șicanarea Rusiei.
Acest scut anti-rachetă nu a fost testat NICIODATĂ în condiții reale de luptă. Funcționalitatea lui este incertă. Ceea ce este însă intrigant este faptul că Statele Unite au ales România pentru acest scut, după ce au renunțat la Polonia și Cehia. Substratul acestui gest este evident unul politic, ale cărui dedesubturi urmează să fie deslușite. Reacția Rusiei urmează astăzi, când ministrul de externe rus va ține o conferință de presă dedicată acestui subiect. Adevărata reacție, probabil, o vom simți curând, în prețul gazului.


Click pentru a mări – AICI Imagine: Io

Harta calculează distanța, plecând din centrul Iranului. Dar, dacă deplasăm punctul de origine al rachetelor către granița vestică a Iranului, putem observa că rachete ca Shahab-3b sau Sajjil pot atinge partea de sud-est a României precum și Bulgaria, adică zonele unde sunt amplasate baze americane. Așadar, scopul scutului nu este protejarea Europei Occidentale sau a României, ci a bazelor americane. Întrebarea este, de ce ar nevoie de protecție aceste baze față de eventualele rachete din Iran? Se pregătesc americanii cumva să atace Iranul?
Dar să analizăm probabilitatea ca Iranul să atace România sau Europa în următorii ani.
În septembrie 2009, președintele american Barack Obama afirma că arsenalul Iranului este „capabil să lovească Europa.” La mai puțin de două săptămâni după această afirmație, puterile lumii dezvăluiau că Iranul deține o a doua uzină de îmbogățire a uraniului – secretă – la Qom. În aceeași zi, Garda Revoluționară iraniană demara o serie de teste ale unor rachete cu rază medie și scurtă de acțiune, într-o mișcare de etalare a puterii militare. Analiștii occidentali au estimat că rachetele sunt capabile să lovească Israelul, precum și bazele SUA din Orientul Mijlociu, în timp ce generalul iranian Abdullah Araqi a pretins că Iranul are capacitatea de a lovi orice potențial inamic. Citește în continuare

Anunțuri

Sarajevo – acum 16 ani

Pe 5 februarie 1994 a avut loc un al doilea atac asupra unei piețe din Sarajevo, când o singură salvă de mortier a lăsat 68 de oameni morți și peste 200 răniți. Unii s-au întrebat imediat cum a fost posibil ca un singur mortier să ucidă și să rănească atât de mulți. În plus, oficialitățile guvernului bosniac nu au permis nimănui de la UNPROFOR să verifice ce s-a întâmplat. În ciuda unor negări vehemente ale sârbilor bosniaci, canalul american de știri CNN a informat imediat că aceștia erau responsabili pentru masacrul șocant rămas în urma atacului, care fusese „cauzat de un mortier sârb„, conform CNN. Președintele american Bill Clinton a declarat atunci că sârbii bosniaci erau „cel mai probabil” responsabili pentru atac.

Ambasadorul american la ONU, Madeline Albright și consilierul prezidențial pe probleme de securitate Anthony Lake, au cerut imediat ca NATO să lanseze lovituri aeriene împotriva sârbilor bosniaci (De ce? Retaliation? În numele cui, al Vestului civilizat?). Totuși, au apărut imediat persoane care au afirmat că, deși ONU nu-i suspecta pe sârbii bosniaci, acest fapt a fost ascuns de media occidentală, acționând, posibil, ca urmare a presiunilor americane și britanice, presupunând că scopul atacului cu mortiere fusese oferirea unui pretext pentru implicarea militară a NATO în Balcani. Un indiciu în acest sens este oferit de cartea fostului ministru de externe britanic David Owen, intitulată „Balkan Odyssey„, apărută în 1995: Citește în continuare

5 februarie

Ziua de 5 februarie în istorie:
1597 – Un grup de japonezi creștinați sunt masacrați de către noul guvern al Japoniei, fiind văzuți ca o amenințare la adresa societății japoneze.
1782 – Spania capturează insula Minorca de la trupele britanice.
1816 – Are loc premiera operei „Bărbierul din Sevilla,” de Gioachino Rossini.
1887 – Are loc, la Scala, premiera operei „Otello„, de Giuseppe Verdi.
1918 – Începe separarea bisericii de stat în URSS.
1919 -Este creată compania cinematografică United Artists.
1923 – Socialiștii și comuniștii italieni sunt arestați în masă.
1937 – Este lansat primul film sonor al lui Charlie Chaplin, „Modern Times.”
1939 – Moare Gheorghe Ţiţeica, matematician român.
1953 – Moare Iuliu Maniu.

Imagine: Wikimedia Commons
1965 – Se naște Gheorghe Hagi.
1994 – 68 de oameni mor și peste 200 sunt răniți în urma unui atac cu un mortier asupra unei piețe aglomerate din Sarajevo. Atacul a fost atribuit sârbilor bosniaci, dar asupra lui persistă multe controverse.