Americanii intenționau să bombardeze…Luna

Era sfârșitul anilor ’50, iar Războiul Rece era extrem de… înghețat. Cineva din guvernul SUA a avut ideea genială de a detona o bombă atomică pe… Lună. Astfel, în 1958 Air Force Special Weapons Center a demarat proiectul A119, “A Study of Lunar Research Flights.”

Ideea era să șocheze și să îngrozească Uniunea Sovietică, și lumea întreagă, într-o etalare a puterii americane. Ce demonstrație era mai bună decât o explozie nucleară pe vecinul nostru celest? Potrivit informațiilor conținute în proiect, strălucirea exploziei urma să se vadă cu ochiul liber de pe Pământ. S-a mai sugerat și altă motivație pentru folosirea Lunii ca poligon de testare, precum evitarea problemelor generate de iradierea planetei noastre.
Surprinzător, aceasta nu a fost singura dată când un proiect de detonare a unei arme atomice pe Lună a fost examinat. În 1956 W.W. Kellogg de la RAND Corporation a luat în considerare posibilitatea lansării unei bombe atomice pe Lună. Iar în 1957, NASA, prin Jet Propulsion Laboratory, a înaintat un proiect intitulat Project Red Socks, prima propunere serioasă de trimitere a unui vehicul pe Lună. Una dintre sugestii era ca vehiculul să conțină o bombă atomică care să fie detonată astfel încât, datorită exploziei, fragmente lunare să ajungă pe Pământ spre a fi cercetate.

Uniunea Sovietică a avut și ea o astfel de intenție, tot la sfârșitul anilor ’50. Proiectul E-4 urma să folosească o sondă înarmată cu o bombă atomică care să fie detonată pe Lună. Ideea a ajuns până în faza de machetă la scara 1:1, înainte de a fi abandonată din teama ca sonda să nu se prăbușească înapoi pe Pământ.

Văzând astfel de idei „strălucite” ale înaintașilor noștri sunt uimit că am reușit să supraviețuim anilor ’50 și ’60, fără ca lumea să treacă printr-un război atomic. De altfel, NASA nu duce lipsă nici astăzi de astfel de idei; de data asta în scopuri științifice.

Sursa: „50 Things You’re Not Supposed to Know” de Russ Kick.

Reclame

23 februarie

Ziua de 23 februarie în istorie:
303 – Împăratul Gaius Aurelius Valerius Diocletianus (Dioclețian) ordonă persecutarea creștinilor din imperiu. Materializarea acestui ordin va fi edictul de la Nicomedia, de a doua zi, în baza căruia bisericile creștine vor fi demolate, cărțile sfinte arse, iar orice demnitar creștin, militar sau civil, va fi destituit din funcție.
1271 – Are loc prima mențiune documentară a oraşului Brașov.
1685 – Se naște Georg Friedrich Händel, compozitor german.
1821 – Moare John Keats, poet englez.
1836 – Trupele mexicane conduse de generalul Santa Anna încep asediul de la Alamo.
1863 – Lacul Victoria, în Africa, este proclamat ca fiind izvorul râului Nil de către exploratorii britanici John Speke și J.A. Grant.
1898 – Emile Zola este încarcerat pentru publicarea scrisorii deschise „J’accuse” în care acuza guvernul francez de anti-semitism și de arestarea pe nedrept a căpitanului de armată Alfred Dreyfus.
1919 – Benito Mussolini fondează Partidul Fascist Italian.
1940 – Se naște Peter Fonda, actor.
1965 – Moare Stan Laurel, actor.
1965 – Se naște Kristin Davis, actriță.
1987 – Uniunea Scriitorilor din Rusia îl acceptă, postum, ca membru pe Boris Pasternak. Pasternak fusese exclus din Uniunea Scriitorilor din Rusia ca urmare a obținerii Premiului Nobel pentru literatură, pentru romanul „Doctor Jivago,” în 1958.
1994 – Se naște Dakota Fanning, actriță.
1997 – Cercetătorii britanici confirmă faptul că au reușit să cloneze o oaie adultă dintr-o singură celulă pentru a produce un miel cu aceleași gene ca și „mama” lui.
2000 – Moare Ofra Haza, cântăreață israeliană (născută în 1957).