• OPRIȚI RĂZBOIUL!
  • ATENȚIE!

    Acest blog este un pamflet. Personajele care apar în postări sunt absolut imaginare și orice asemănare cu persoane și întâmplări reale este accidentală și neintenționată.
  • Arhive

  • Top click-uri

    • Niciunul
  • Blog Stats

    • 90.586 hits
  • Quote:

    Be wiser than other people, if you can, but do not tell them so.
  • Spam blocat

Scurtă istorie a Kîrghîzstanului

Protestele sângeroase care au izbucnit săptămâna aceasta în Kîrghîzstan, ducând la câțiva morți și sute de răniți până acum, au paralizat micuța țară din Asia Centrală cu cinci milioane de locuitori. Președintele kîrghîz Kurmanbek Bakiyev a fugit din capitala Bișkek, miercuri, pentru a căuta sprijin în regiunea sa natală Jalalabad. Bakiyev, care a ajuns la putere în 2005 ca un campion la democrației și reformelor, a fost acuzat de corupție și falsificarea alegerilor de anul trecut. Observatorii străini au putut remarca mâna Rusiei în evenimentele recente – Moscova fiind dornică să își reafirme influența tradițională asupra fostei republici sovietice, care se întâmplă să găzduiască o bază aeriană a SUA.

Cu siguranță nu este prima dată când marile puteri se luptă pentru acest ținut al lacurilor și stepei, ascuns la umbra munților Tian Shan și Pamir. De secole, a fost parte a Drumului Mătăsii care lega China de occident; fostul oraș-bazar Oș poartă până astăzi urmele trecutului său comercial. În anul 751 A.D., lângă orașul modern Talas, o mare armată trimisă de califul Abbasid al Bagdadului a înfrânt un corp expediționar chinez al dinastiei Tang. Istoricii au sugerat că această bătălie a așezat Asia Centrală pe orbita lumii culturale musulmane mai degrabă decât pe cea a Chinei. A marcat, de asemenea, un moment epocal în istoria omenirii: povestea spune că prizonierii de război aduși în orașul Samarkand au fost obligați să asambleze o fabrică pentru a produce o invenție cheie chinezească: hârtia. Produsul s-a răspândit ulterior în lumea musulmană și eventual în Europa. Citește în continuare

10 aprilie

Ziua de 10 aprilie în istorie:
1633 – Bananele, nemaivăzute vreodată în Anglia, sunt vândute într-un magazin londonez.
1820 – Primii coloniști englezi debarcă la Algoa Bay, Africa de Sud.
1821 – Patriarhul Grigore al V-lea al Constantinopolului este ridicat de trupele otomane în timpul slujbei de Paști și spânzurat de intrarea principală a Patriarhiei timp de trei zile. Trupul său este aruncat apoi în Bosfor, fiind eventual recuperat de marinari greci și așezat în catedrala mitropolitană din Atena. Patriarhul fusese învinuit de către sultanul Mahmud al II-lea pentru incapacitatea de a suprima revolta grecilor.
1841 – Ziarul New York Tribune este publicat pentru prima oară.
1849 – Acul de siguranță este brevetat de către Walter Hunt, în SUA; neștiind despre asta un inventator britanic va breveta propriul sau ac de siguranță mai târziu în același an.
1864 – Arhiducele austriac Maximilian devine împărat la Mexicului.
1912 – Vasul Titanic pleacă în primul și singurul său voiaj dintre Southampton, Anglia și New York, SUA.
1919 – Liderul revoluționar mexican Emiliano Zapata este prins într-o ambuscadă și împușcat mortal de trupele guvernamentale la Morelos.
1929 – Se naște Max von Sydow, actor suedez.
1932 – Se naște Omar Sharif, actor egiptean.
1954 – Moare Auguste Lumière, pionier francez al cinematografiei.
1972 – Un cutremur în Iran ucide peste 3.000 de oameni.
1983 – Planul american de pace pentru Orientul Mijlociu se prăbușește după ce Iordania se retrage de la convorbiri.
1984 – Senatul SUA condamnă minarea de către CIA a porturilor din Nicaragua.
1997 – Un tribunal german decide că Iranul a ordonat uciderea a trei membri ai opoziției kurde în septembrie 1992, la Berlin. Hotărârea tribunalului a aruncat relațiile Germaniei și a celorlalte state europene cu Iranul într-o veritabilă criză.
1998 – Este semnat un acord istoric privind Irlanda de Nord (Belfast Agreement).
A fost semnat la Belfast, pe 10 aprilie 1998 (Vinerea mare), de către guvernele britanic și irlandez și a fost susținut de majoritatea partidelor politice din Irlanda de Nord. Pe 23 mai 1998, acordul a primit girul cetățenilor din Irlanda de Nord printr-un referendum. În aceeași zi, alegătorii au votat separat și pentru schimbarea constituției, pentru a fi în conformitate cu prevederile acordului. Partidul Democratic Unionist (DUP) a fost singurul mare partid care s-a opus acordului. Acordul a intrat în vigoare pe 2 decembrie 1999.