• OPRIȚI RĂZBOIUL!
  • ATENȚIE!

    Acest blog este un pamflet. Personajele care apar în postări sunt absolut imaginare și orice asemănare cu persoane și întâmplări reale este accidentală și neintenționată.
  • Arhive

  • Top click-uri

    • Niciunul
  • Blog Stats

    • 90.423 hits
  • Quote:

    Be wiser than other people, if you can, but do not tell them so.
  • Spam blocat

Drumul către pierzanie – Originile celui de-al III-lea război mondial 2/5

NATO și Iugoslavia

Războaiele din Iugoslavia pe parcursul anilor ’90 au servit drept justificare pentru continuarea existenței NATO și pentru expansiunea intereselor imperialiste americane în Europa Răsăriteană.
Banca Mondială și FMI au asigurat scenariul prin destabilizarea Iugoslaviei. După moartea dictatorului iugoslav Josip Tito din 1980, a apărut o criză de conducere. În 1982, oficialii aflați la conducerea politicii externe americane au orchestrat acordarea unei serii de împrumuturi de la FMI și Banca Mondială, sub umbrela nou-createi Structural Adjustment Programs (SAPs), pentru a debloca criza celor 20 de miliarde $ datorate SUA. Efectele împrumuturilor au fost acelea că au „declanșat un haos politic și economic… Criza economică a amenințat stabilitatea politică… și de asemenea a amenințat agravarea tensiunilor etnice mocnite.”[2]

În 1989, Slobodan Milosevic a devenit președintele Serbiei, cea mai mare și mai puternică republică a Iugoslaviei. Tot în 1989, premierul iugoslav a călătorit în USA pentru a se întâlni cu președintele George H.W. Bush pentru a negocia un alt pachet de ajutor financiar. În 1990, a demarat un program comun Banca Mondială/FMI, iar cheltuielile Iugoslaviei au fost monitorizate pentru plata datoriilor. Ca rezultat, programele sociale au fost demolate, moneda s-a devalorizat, salariile au înghețat, iar prețurile au crescut. Reformele au alimentat tendințele secesioniste care s-au hrănit atât cu factorii economici cât și cu diviziunile etnice, asigurând în cele din urmă secesiunea de facto a republicilor Croația și Slovenia în 1991.[3]

În 1990, serviciile americane de informații au dezvăluit o estimare (National Intelligence Estimate), prevestind că Iugoslavia s-ar putea fragmenta, izbucnind un război civil, raportul considerându-l vinovat pe președintele sârb Slobodan Milosevic pentru destabilizarea ce urma să vină.[4] Citește în continuare

23 aprilie

Ziua de 23 aprilie în istorie:
303 – Un soldat creștin din armata romană, pe nume Gheorghe (George), refuză să aducă o jertfă zeilor Romei. La ordinul lui Dioclețian, acesta este decapitat lângă orașul Nicomedia.
1349 – Regele englez Edward al III-lea fondează Ordinul Garter.
1533 – Biserica Anglicană anulează căsătoria dintre Caterina de Aragon și Henry al VIII-lea, regele Angliei.
1564 – Se naște William Shakespeare, dramaturg și poet englez. [Dată aproximativă]
1616 – Moare William Shakespeare.
1661 – Charles al II-lea este încoronat rege al Marii Britanii și Irlandei.
1662 – Connecticut este declarat colonie engleză.
1858 – Se naște Max Planck, fizician german (teoria cuantică).
1920 – Consiliul național din Turcia denunță guvernul sultanului Mehmed al VI-lea și anunță o constituție temporară.
1936 – Se naște Roy Orbison.

1941 – Armata Greciei se predă Germaniei naziste. Forțele aeriene britanice (RAF) îl duc pe regele George al II-lea în Egipt.
1995 – Socialistul Lionel Jospin este învingătorul surprinzător al primei runde a alegerilor prezidențiale din Franța cu 23,3% din voturi; Jacques Chirac (Gaullist) era al doilea cu 20,8%.
1997 – Extremistul Eugene Terre’Blanche, liderul grupării Afrikaner Weerstandsbeweging (Mișcarea de Rezistență Africană), este condamnat pentru tentativă de omucidere împotriva unui fost angajat de culoare și pentru agresarea altuia.
2007 – Moare Boris Elțîn, primul președinte al Federației Ruse.
2009 – Explozia de raze gamma GRB 090423 este observată timp de zece secunde de către misiunea Swift Gamma-Ray Burst, fiind cel mai îndepărtat obiect observat și totodată cel mai vechi obiect cunoscut din Univers.