Cine se ascunde în spatele tensiunilor etnice din Kîrghîzstan?

Kîrghîzstanul este, de câteva zile, scena unui conflict etnic, cel mai grav din ultimele două decenii. Violențele, izbucnite la doar câteva săptămâni după lovitura de stat organizată de opoziție, care a dus la fuga președintelui pro-american Kurmanbek Bakiyev, au dus la moartea a zeci de persoane, în timp ce alte zeci de mii de refugiați au trecut granița în Uzbekistan.
Se pare că ciocnirile au început ca urmare a unor dispute mărunte în piața sudică din orașul și s-au răspândit cu repeziciune, grupuri de tineri luându-se la bătaie și jefuind magazinele și casele din oraș. În doar câteva ore, la începutul zilei de vineri (11 iunie), focuri de armă au început să se audă prin oraș, grupuri de etnici kîrghîzi atacând minoritatea uzbecă. Violențele etnice s-au răspândit apoi în Jalal-Abad, aflat la aproximativ 50 de kilometri nord de Oș. Oficiali din cadrul guvernului au declarat că violențele nu se puteau răspândi atât de repede fără o forță organizatoare și a acuzat anturajul fostului președinte Bakiyev de alimentare a turbulențelor.
Fertila vale Fergana, unde sunt amplasate orașele Oș și Jalal-Abad, a aparținut odinioară unui singur stăpân feudal, dar a fost împărțită de dictatorul sovietic Iosif Stalin între Uzbekistan, Kîrghîzstan și Tadjikistan. Noile granițe staliniste au reînviat vechile rivalități și au alimentat tensiunile etnice. Ambele grupuri dominante sunt musulmani sunniți. Uzbecii stau mai bine din punct de vedere economic, dar au puțini reprezentanți la putere și cer mai multe drepturi politice și culturale.

În ultimele luni ale regimului sovietic, grupurile etnice s-au luptat pentru terenurile fertile, mai multe sute de oameni fiind uciși. Oamenii din regiune, însă, insistă că uzbecii și kîrghîzii trăiesc în pace și că elemente care doresc destabilizarea țării au încercat să profite de diferendele istorice între cele două comunități.
Autoritățile interimare au declarat stare de urgență în zonele afectate de violențe, dar localnicii spun că poliția și armata sunt copleșite de proporțiile revoltei. Președintele interimar Roza Otunbayeva a cerut Rusiei să trimită trupe de menținere a păcii, dar Moscova a declinat cererea. CSTO, o organizație militară condusă de Rusia, s-a întâlnit luni să discute dacă va trimite un contingent de menținere a păcii în Kîrghîzstan.

Țara este condusă în prezent de o coaliție fragilă de partide rivale care s-au unit împotriva președintelui Bakiyev, înlăturat de o revoltă populară sângeroasă în luna aprilie. Unii afirmă că în spatele coaliției se află Rusia. Atât Statele Unite, cât și Rusia au baze militare pe teritoriul kîrghîz. Acest lucru a alimentat numeroase teorii ale conspirației, dintre care unele ar putea să fie adevărate. O serie de organizații și ONG-uri finanțate de SUA, direct sau indirect (prin fundații gen Soros) au fost în mod evident implicate în ascensiunea la putere a lui Bakiyev prin intermediul Revoluției Lalelelor din 2005. Aparent, Kîrghîzstanul nu este o țară care să prezinte interesul Statelor Unite; nu deține resurse importante, mai ales petrol și gaze.
Acest lucru nu este însă întotdeauna necesar pentru ca Statele Unite să dorească să-și exercite influența într-o regiune. Kîrghîzstanul, la fel ca România, deține o poziție strategică importantă, iar încercarea Statelor Unite de a controla țara face parte din strategia de încercuire a Rusiei. Dar, dovezile privind implicarea americană în ciocnirile etnice de acum sunt inexistente, deocamdată.
Până or să apară dovezi concrete pentru sprijinirea unor astfel de afirmații, vina pentru actualele violențe îi aparține lui… Stalin. Dictatorul sovietic a fost un individ extrem de prevăzător, înțelegând că imperiul sovietic s-ar putea să nu dureze la nesfârșit. Din acest motiv, Stalin a nășit o serie de modificări teritoriale ale republicilor sovietice, precum cele din Kîrghîzstan sau din Moldova (Transnistria). Stalin a încorporat unor republici un teritoriu cu o populație de altă etnie, cu scopul creării de tensiuni etnice, care să ducă eventual la conflicte care să necesite intervenția armată a Rusiei pentru pacificarea regiunilor.
Kîrghîzstanul plătește prețul moștenirii unei astfel de regiuni create de mintea diabolică a lui Stalin.

Anunțuri

Un răspuns

Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat asta: