Curtea Constituțională ar trebui dizolvată

Îmi aduc aminte, oarecum vag, de o poveste despre un sat în care localnicii erau dezbinați de o…vacă. O jumătate a satului susținea că vaca este albă, în timp ce cealaltă jumătate afirma că este neagră. Atât de mare fu scandalul, încât chestiunea a necesitat medierea regelui. Acesta i-a chemat pe împricinați, împreună cu vaca, la palatul regal. Regele a observat că vaca era, într-adevăr, neagră pe o parte și albă pe cealaltă. Pus în fața dilemei, regele a hotărât că vaca este și albă și neagră. Auzind decizia acestuia, sătenii s-au înfuriat și au declanșat o răzmeriță spontană, luându-l pe rege și spânzurându-l de o grindă a palatului. „Nu se poate așa ceva,” spuneau aceștia, ” vaca trebuie să fie ori neagră ori albă.” Mă rog, poate că povestea nu era chiar așa, poate că am inventat-o eu acum. Oricum, prin acest exemplu, am vrut sa ilustrez senzația pe care mi-a lăsat-o votul Curții Constituționale privind neconstituționalitatea tăierii pensiilor. Votul a fost de 5 la 4; adică patru au considerat că este constituțional, iar cinci că nu este. Ce este constituția, obiect de negociere? Cinci o văd albă, iar patru neagră? Nu se poate așa ceva! Trebuia să fie ori toți de acord, ori toți împotrivă. Hai să zicem că unul-doi ar fi putut să se abțină, nefiind siguri de constituționalitatea sau neconstituționalitatea legii, dar atât. Nu să aibă păreri diametral opuse într-o chestiune esențială pentru funcționarea statului de drept și a democrației. Constituția nu trebuie să fie ambiguă, pentru că dacă este, atunci trebuie schimbată. Altfel, așa cum spunea și Mugur Isărescu, mâine Curtea Constituțională poate declara că legea gravitației este neconstituțională, doar pentru că cinci judecători au fumat ceva și li se pare că ei pot zbura, deci, în concluzie, nici treaba cu gravitația nu este atât de sigură.

Curtea Constituțională trebuie dizolvată, în cazul în care constituția nu este ambiguă, pentru că asta înseamnă ori că o parte dintre judecători sunt incompetenți, ori că sunt părtinitori și acționează după alte principii decât cele ale respectării constituției. Dacă, în cazul cu vaca, regele a spus adevărul, aici, pe unii judecători nu i-a interesat care este adevărul.
Așa că, demisia sau dizolvarea! Sau, dacă nu mai trăim într-un stat de drept, atunci să știm și noi.

Când guvernele decid dacă o religie este adevărată sau nu


Imagine: theraptureright.com
Un tribunal francez a amendat joi Biserica Scientologică cu $888,000 după ce un cuplu a pretins că au fost manipulați să cumpere produse religioase valorând între $30,000 și $73,000. Verdictul este „un punct de cotitură istoric în lupta împotriva abuzurilor sectelor,” a declarat șeful „departamentului guvernamental de luptă împotriva sectelor„. Întrebarea este cum anume distinge acest departament sectele de religiile bona fide?
Vag. Legile franceze nu definesc termenul de „sectă„. Mai degrabă folosesc expresia de „mișcări similare sectelor” pentru a descrie grupări care pretind contribuții financiare iraționale, încurajează boicotarea alegerilor, promovează un comportament anti-social sau despart membrii sectei de familiile lor. Guvernul francez a încercat, în trecut, să definească termenul de sectă. În 1995, o comisie parlamentară specială a alcătuit o listă cu zece caracteristici ale sectelor, incluzând indoctrinarea copiilor, acceptarea de membri instabili psihic și încercarea de infiltrare în instituțiile publice. Comisia a publicat de asemenea o listă cu 173 de grupări considerate secte – aceasta însemnând că îndeplinesc cel puțin unul din cele zece criterii – incluzând Martorii lui Iehova și Biserica Scientologică. (Una dintre grupări, Societatea Antroposofică, a acționat autorii raportului în judecată pentru defăimare și a câștigat.) Citește în continuare

A True Story

Guvernul și-a asumat răspunderea pentru noile coduri, civil și penal. După cum probabil știți, noul cod penal conține, printre altele, și pedepse mult mai mici sau chiar deloc pentru diverse infracțiuni. Iar contravențiile devin un fel de „comportament normal” în societate.
Am început cu asta pentru a ilustra „background-ul” unui fenomen care se petrece frecvent în România.
Săptămâna trecută, angajații serviciului de pază dintr-un cunoscut hypermarket bucureștean au prins un individ care încerca să iasă, având asupra sa mai multe produse neplătite. Angajații l-au reținut, chemând în același timp și politia. Reacția individului a fost una interesantă: "ce mai chemați bă politia, ca să mă duc să mai dau și-o declarație?! Că oricum nu-mi face nimic" Poliția l-a condus apoi la secție, luându-i o declarație și sancționându-l cu amendă.
A doua zi surpriză! Același individ este din nou prins, având asupra sa bunuri furate. Același tablou, cu reacția virulentă a individului și sosirea politiei, declarația și amenda. Un polițist s-a destăinuit unui angajat al serviciului de pază al hypermarketului: „Nu avem ce să-i facem! Așa sunt legile. Dacă paguba este mică, nu putem decât să-i dăm amendă. Amenzile nu le plătește pentru că nu are venituri, nu are nici carte de identitate, neavând domiciliu legal în București și asta este!”
Dobitocul pe numele său „de cartier” Gioni, face parte dintre acei indivizi, care-și fac veacul prin fața anumitor blocuri. Îi știți prea bine, piele închisă la culoare, maieu cu mușchi, cu lanț de aur la gât și ff mult tupeu; pe scurt, un băiat șmecher. Ocupația lui: furtul. Și ca el mai sunt foarte mulți, majoritatea membri ai unei anumite etnii minoritare.
Ce anume a creat această nouă specie în peisajul autohton? Vă mai aduceți aminte, reportajele în care priveam scandalizați, cum anumiți cetățeni erau condamnați la 5-6 ani de pușcărie, pentru furtul unei sticle de apă sau al unei pâini? De acolo ni se trage. Îmblânzirea codului penal, a dus la acest fenomen. Iar noul cod penal nu face altceva decât să incurajeze și mai mult acest lucru. România=paradisul hoților.

© 2009 Zalmoxys32

Se strânge lațul în jurul pirateriei pe web

După ce Franța a adoptat o lege care prevede un set de trei măsuri graduale împotriva celor care folosesc file-sharing-ul și Marea Britanie este pe cale să adopte un act similar (vezi aici). Asta după ce Statele Unite au anunțat constituirea unui watch-dog al internetului. Încet, dar sigur, activitățile de tip torrent sau DC++ vor lua sfârșit, pe măsură ce internetul va fi drastic controlat de către autorități.
Partea neplăcută este că furnizorul de internet va spiona, legal, activitățile online ale clienților săi, fiind deschisă astfel calea către abuzuri.
Un sfat gratuit celor care descarcă de zor filme, muzică sau jocuri: grăbiți-vă, să nu le vină astfel de idei și aleșilor noștri.

© 2009 Zalmoxys32

Coplata serviciilor medicale sau marele jaf

De la 1 iulie, medicii vor ști ce pachete de analize și consultații vor fi decontate și ce vor suporta pacienții din propriile buzunare. Ministerul Sănătății a stabilit criteriile după care va funcționa sistemul de coplată a serviciilor medicale.
Măsura a fost luată în urma cererilor Comisiei Europene de a combate corupția din sistemul sanitar.
Astfel, va exista un pachet de analize și consultații ce vor fi acoperite de casa de asigurări, restul, însă va suportat de fiecare pacient.

Nu știu cât de des mergeți la doctor, dar eu nu îmi aduc aminte când am beneficiat ultima dată de „serviciile ” medicale gratuite. Însă în acest timp am continuat să plătesc în fiecare lună o sumă apreciabilă. În curând vom plăti vizita la medic și cine știe și ce alte servicii. Acesta se numește simplu FURT. Astfel spus vom da banii și nu vom beneficia de mare lucru. În timp ce în alte țări medicamentele, consultațiile, analizele și chiar și anumite operații sunt gratuite, noi vom plăti aproape totul.
De exemplu în Israel, salariul mediu brut este de 1700 USD/lună(7.908 shekeli-vezi aici). Contribuția către asigurările medicale obligatorii este de 3,1% pentru salariile până la 972 USD și de 5% pentru salariile între 972 și 7.690 USD(Vezi aici). Rezultă o contribuție minimă de 30,13 USD(91,95 RON, curs BNR 20 Mai 2009) și de 85 USD(259,43 RON) la nivelul salariului mediu. Pentru aceasta asiguratul beneficiază de medicamente GRATIS (nu compensate ci gratis, toate medicamentele), consultație, operație în caz de accident și cred că ajunge.
În România contribuția este de 5,5%, adică 33 RON pentru salariul minim(600 RON) și de 96,3 RON pentru salariul mediu brut(1.751 RON, martie 2009). Pentru asta „beneficiem„(sau vom „beneficia” în curând) de aproape nimic.
Măsura se vrea un fel de „legalizare” a șpăgii, dar adevărul este că vom plăti aceste servicii și vom continua să dăm și șpagă, pentru că vechile obiceiuri…

© 2009 Zalmoxys32

Lege anti-piraterie și anti-democrație

Miercuri, 13 mai 2009, va intra în istorie ca ziua neagră a democrației în Franța. În pofida nemulțumirilor opiniei publice, Franța a adoptat controversata lege Hadopi sau legea „création et internet„. Legea prevede introducerea a trei măsuri graduale împotriva file-sharing-ului și a utilizatorilor internetului, asta după ce Parlamentul European a recomandat țărilor membre să „evite adoptarea de măsuri care contravin libertăților civile și drepturilor omului, cum ar fi interzicerea accesului la internet.”
Legea franceză prevede ca în cazul în care o descărcare ilegală este raportată de un organism autorizat din domeniul drepturilor de autor, Hadopi, instituția creată special în acest scop, va trimite contravenientului un e-mail. Dacă acesta repetă fapta în decurs de 6 luni, un nou e-mail va fi trimis împreună cu un avertisment printr-o scrisoare recomandată. În cazul în care timp de un an fapta se repetă, utilizatorul de internet va fi penalizat în conformitate cu gravitatea faptei. Sancțiunea poate ajunge de la interzicerea accesului la internet de la două luni până la un an, timp în care contravenientul va trebui să-și plătească factura la internet în continuare și va fi trecut pe o listă neagră care nu îi va permite să se aboneze la alt furnizor.
La Bruxelles, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru noile tehnologii Viviane Reding a declarat că „legea franceză contravine dreptului european și este o decizie pur politică.”
Un precedent periculos creat de statul francez. Așteptăm reacțiile celorlalte state, care -probabil- vor adopta în curând legi similare. Dacă se va petrece acest lucru, file-sharing-ul va deveni istorie.

© 2009 Zalmoxys32

Legături externe:
* http://actu.voila.fr/actualites/france/2009/05/13/telechargement-illegal-la-loi-creation-et-internet-definitivement-adoptee.html

Guvernul ilegal

Premierul Emil Boc mai inventează un impozit. Așa numita „contribuție” sau „taxă de solidaritate”, aplicabilă bugetarilor care au salariul mai mare decât al președintelui Traian Băsescu. Recunosc nu am citit prea multe în presă sau pe internet, referitor la asta, dar din ce am văzut în cadrul emisiunilor de știri de la televiziune, nu am remarcat să se întrebe cineva despre legalitatea unei asemenea măsuri. Domnul Emil Boc este profesor de drept; cunoaște domnia sa faptul că nu poți impune un impozit pe salariu doar unei anumite categorii de oameni? Pentru că oricum i-ar spune, „contribuție, taxă, zeciuială, tribut de solidaritate” este un IMPOZIT pe salariu. Pentru a fi legală, „contribuția de solidaritate” trebuie să fie făcută cu acordul respectivilor contribuabili. Dacă nu, atunci este ilegală. De ce? Pentru că nu poți impozita venitul unui om doar pentru că lucrează la stat. Dacă vrei să impozitezi veniturile peste 8000 de lei, trebuie să le impozitezi la toată lumea, indiferent unde lucrează. Ca să înțeleagă și domnul Boc, asta este ca și cum ai propune să nu mai plătească impozit pe casă decât cei care au primit locuințe pe vremea lui Ceaușescu; iar cei care și le-au cumpărat singuri, fără ajutorul statului, după anul 1989, să fie scutiți. Sau, ca și cum ai hotărî să impozitezi cu 50% veniturile celor care s-au declarat homosexuali. Oricum ai da-o este DISCRIMINARE. Nu vreau să fiu înțeles greșit; nu îi apăr pe acei bugetari cu venituri mari și nici nu mă număr printre ei (aș fi vrut eu!). Pur și simplu sunt uimit de faptul că premierul României încearcă de o perioadă de vreme să calce în picioare toate legile acestui stat. Mai întâi cumulul salariului cu pensia (idee pe care nu a abandonat-o și încearcă din nou s-o pună în aplicare) și acum asta.
Dacă guvernul vrea într-adevăr să obțină mai multe venituri la buget din impozitele pe salarii e simplu de făcut: să modifice cota unică de 16%! În mod sigur se vor aduna mai mulți bani la buget, decât prin măsurile populiste propuse de domnul Boc. Îi fac și o propunere de grilă de impozitare: să rămână 16% până la suma de 4000 de lei; 18% între 4001-8000 de lei și 20% pentru salariile peste 8000 de lei. Și vă garantez eu domnule Boc, că va fi o măsură populară. Pentru că, după cum știți majoritatea populației are venituri sub 4000 de lei și va saluta impozitarea celor cu salarii mari, indiferent dacă lucrează la stat sau la privat.