Analizele preliminare asupra virusului gripei porcine sugerează că este o tulpină destul de puțin amenințătoare, spun oamenii de știință. Se crede că, pentru ca H1N1 să devină virusul care să cauzeze milioane de victime, acesta trebuie să mai sufere mutații. Dar, în acest moment, este imposibil de prevăzut cu acuratețe, modul în care virusul va continua să evolueze.
***
Structura
Analizele făcute până acum sugerează că avem de-a face cu o virus moderat, care nu este atât de agresiv precum H5N1, tulpina de gripă aviară care i-a îngrijorat pe oamenii de știință în ultima decadă.
Virușii gripei A sunt clasificați în funcție de două proteine aflate la suprafața virusului – hemaglutinina (H) și neuraminidaza (N).
***
COMPARAȚIE ÎNTRE TULPINILE GRIPALE
H1N1 (gripa sezonieră/gripa porcină)
Se răspândește ușor prin tuse și strănut
Simptome mai puțin severe, dar poate fi mortală
H5N1 (gripa aviară)
Poate avea mutații rapide
Cauzează îmbolnăvire severă și poate declanșa pneumonia
Se răspândește ușor între păsări dar mai rar de la om la om
***
Tulpina gripei porcine este un virus H1N1, același tip cu cel al gripei sezoniere, care circulă prin lume în fiecare an, și ucide aproximativ 1% dintre cei infectați sau mai mult, într-un an în care se înregistrează o epidemie.
Profesorul Wendy Barclay, șeful de catedrei de virusologie gripală la Imperial College din Londra spune că „indiciile inițiale sugerează că nu există nimic în structura genetică a virusului care să cauzeze îngrijorare„(initial indications suggest there is nothing about the genetic make-up of the new virus which is a cause for particular concern.)
Cheia care poate indica potențialul agresiv al virusului stă în proteina H1.
„Există două aspecte – unul constă în receptorii pe care virusul are tendința să se fixeze și ceea ce vedem este că H1N1 are tendința să se fixeze pe tractul respirator superior mai degrabă, decât adânc în plămâni.
Al doilea, atunci când un virus gripal se fixează pe tractul respirator superior, are tendința să cauzeze o îmbolnăvire ușoară, dar se poate răspândi cu ușurință prin tuse și strănut”, explică profesorul Barclay.
Dacă un virus se fixează adânc în plămâni, va cauza o îmbolnăvire severă, precum în cazul virusului gripei aviare H5N1, care a provocat panică și îngrijorare în ultimii ani.
Virusul trebuie să se separe în două pentru a deveni activ și folosește o enzimă din gazda sa pentru a face asta. Cei mai mulți viruși gripali sunt restricționați la nivelul tractului respirator, pentru că utilizează enzime din plămâni. Dar unii, precum virușii H5, pot evolua separându-se în două în afara plămânilor, așa că se pot replica în exteriorul tractului respirator.
***
Analiză
Aceste indicii inițiale sunt mai mult estimări, provenite din studierea structurii genetice a virusului și prin comparația cu informațiile deținute cu privire la alți viruși gripali cunoscuți.
Vor trece săptămâni sau chiar luni până la o analiză biologică solidă, care să descopere potențialul virusului H1N1.
Ceea ce ne arată acest început de epidemie este dificultatea de a prezice potențialul pandemic al tulpinilor gripale noi.
În curând, Wellcome Trust Sanger Institute din Cambridge va începe secvențierea genetică a virusului și va monitoriza orice mutație sau schimbare cu potențial agresiv.
Însă, există un aspect, care aduce o rază de speranță în privința potențialului pandemic al virusului H1N1.
Acesta constă în faptul că, până acum, nu s-a descoperit nimic neobișnuit în proteina aflată în nucleul virusului, numită NS1, care este legată de puterea răspunsului imun pe care-l produce virusul.
În cazul unor viruși patogeni, proteina NS1 inițiază o „furtună a citokinelor„, o reacție imună severă, ce poate fi fatală chiar și pentru persoanele tinere și sănătoase.
***
Previziuni
Oamenii de știință și-au exprimat și îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca H1N1 să se combine cu H5N1, rezultând un super-virus, care să se răspândească cu ușurință de la om la om.
Acest fapt este însă improbabil, având în vedere că virusul H5N1 există de aproape zece ani și până acum nu s-a combinat cu alți viruși gripali.
Mulți savanți s-au așteptat ca H5N1 să provoace o pandemie, dar acum se pare că aceasta a fost o greșeală. Nu înseamnă însă că H5N1 sau o altă tulpină derivată din acesta, nu ar putea face asta în viitor.
Problema este că nimeni nu poate prezice asta.
În 2003, renumitul virusolog Robert Webster a publicat un articol intitulat „The world is teetering on the edge of a pandemic that could kill a large fraction of the human population” ( Lumea se află în pragul unei pandemii care ar putea ucide o mare parte a populației umane) în American Scientist.
Cât de adevărate erau aceste „predicții” știm astăzi: 421 de cazuri confirmate de infectare cu H5N1, din care 257 de decese. Pare pandemie?
De la debutul focarului de infecție cu H1N1, sunt 365 de cazuri confirmate la nivel global. Într-adevăr, rata de infectare este mai mare decât în cazul lui H5N1. Dar să nu uităm de anul 1976, în SUA, când în urma unui SINGUR caz suspect de gripă porcină, soldat cu decesul victimei, 40 de milioane de americani au fost inoculați cu vaccin antigripal, unii murind tocmai din cauza vaccinului.( Vezi aici).
Toată această panică inutilă nu face altceva decât să umple buzunarele celor doi producători importanți de antivirale, Roche cu al sau Tamiflu și GlaxoSmithKline cu Relenza.
Amintiți-vă că H5N1, celalalt virus „pandemic” a fost prezent și în țara noastră. Câți oameni a omorât? NICIUNUL!
Anual, numai în SUA, 36.000 de oameni sunt uciși de gripă. Asta înseamnă aproape o sută pe zi! 365 de cazuri confirmate de gripă porcină( ATENȚIE! PERSOANE INFECTATE, NU DECESE!) în mai mult de o săptămână, vi se pare mult?
***
Mic dicționar medical:
Epidemie=Extinderea unei boli contagioase într-un timp scurt, prin contaminare, la un număr mare de persoane dintr-o localitate, regiune.
Pandemie=Epidemie răspândită pe teritorii foarte întinse într-o țară, în mai multe țări sau continente.
Hemaglutinina=Substanță din sânge sau din componența unor virusuri sau din țesuturile infectate cu unele virusuri, capabilă să realizeze agregarea hematiilor.
Neuraminidaza=Cea de-a doua glicoproteinã importantã de la suprafața virusului gripal. Ea determinã liza legăturilor acidului neuraminic din mucusul tractului respirator, favorizând astfel atașarea virusului.
Citokine=Mici proteine secretate de diferite tipuri de celule, care au o acțiune regulatoare și stimulatoare în numeroase sisteme, între care și cel imunitar.
***
Legături externe:
1.http://edition.cnn.com/2009/HEALTH/05/01/swine.flu.outbreak/index.html
2.http://www.cdc.gov/h1n1flu/key_facts.htm
3.http://en.wikipedia.org/wiki/H5N1
4.http://www.cdc.gov/flu/about/qa/disease.htm
***UPDATE:3 mai GENEVA, Elveția – Numărul cazurilor confirmate de gripă porcină în lume a crescut brusc la 615, a declarat WHO(Organizația Mondială a Sănătății), astăzi. WHO atribuie această creștere confirmării cazurilor suspecte din Mexic.
***UPDATE 2:WHO anunță că pe 15 mai 2009, sunt înregistrate 7.520 de cazuri confirmate de gripă AH1N1, din care 65 s-au soldat cu decesul victimelor. Comparativ cu 200.000 de cazuri de gripă anual, care necesită internare, numai în S.U.A., nu văd nimic deosebit în asta. Nu este decât o simplă epidemie de gripă, și încă una nu foarte puternică.
PS: Dacă vi se pare că găsiți similarități între acest articol și unul de pe Wikipedia, nu vă îngrijorați. Articolul de pe Wikipedia conține informații adăugate de mine. Verificați istoricul paginii în perioada 12-16 mai 2009.
© 2009 Zalmoxys32
Filed under: Stiinta | Tagged: epidemie, gripa porcina, H1N1, H5N1 | 2 Comments »