Afganistan: retragerea trupelor străine este singura soluție

Condiția femeilor din Afganistan nu constituie o scuză pentru „ocupația occidentală,” a declarat o fostă membră a parlamentului afgan.
Malalai Joya – cea mai tânără femeie aleasă în parlamentul afgan, în 2004, care a fost apoi amenințată de multe ori cu moartea pentru criticarea deschisă a liderilor tribali războinici – spune că imaginea femeilor afgane a fost utilizată în mod nedrept pentru justificarea prezenței trupelor străine.

Situația tragică a femeilor în timpul regimului taliban a fost o scuză foarte bună pentru SUA și NATO după tragedia de pe 11 septembrie pentru ocuparea țării,” a declarat Malalai Joya în timpul unei vizite la Melbourne.
Revista Time a publicat recent pe copertă fotografia unei femei afgane în vârstă de 19 ani, Aisha, având nasul și urechile tăiate de către soțul acesteia. Imaginea avea subtitlul: ”What happens if we leave Afghanistan.”
Malalai Joya spune însă că, în pofida prezenței trupelor occidentale, femeile continuă să sufere.
Au înlocuit regimul taliban cu liderii războinici fundamentaliști, care sunt la fel ca talibanii – misogini, care au comis numeroase crime împotriva femeilor și au încălcat drepturile omului,” adaugă aceasta. „Astăzi, majoritatea femeilor poartă burqa doar pentru a rămâne în viață.”

Malalai Joya se descrie pe sine ca fiind membra unei „generații de război” – născută în 1978, cu puțin timp înaintea invaziei sovietice – care a văzut efectele devastatoare ale războiului civil și venirea la putere a talibanilor. Aceasta afirmă că femeile din parlamentul afgan, 68 la număr, au numai un rol simbolic.

Alegerile care au avut loc în acest an au fost marcate de corupție, iar Malalai Joya a refuzat să participe pentru a nu legitima un proces defectuos.
Secretarul american al apărării, Robert Gates, a declarat că începând din 2014 va avea loc o tranziție, prin care forțele SUA vor preda controlul afganilor. Dar, Malalai Joya afirmă că singura soluție a conflictului din Afganistan este retragerea completă a trupelor străine și sprijinirea de către Vest a educației și a serviciilor sociale.

* Sursa: The Age

Anunțuri

Creștinii irakieni sunt bineveniți în nord, spune un lider kurd

Creștinii irakieni asediați de către militanții islamiști sunt bineveniți în nordul țării, a declarat un lider kurd joi, 11 noiembrie, agenției APA, după ce mai multe atacuri au ucis zeci de creștini.
Vreau să știe că regiunea Kurdistanului le este deschisă. Dacă doresc să vină, îi vom proteja și le vom asigura toate serviciile,” afirma Massoud Barzani, președintele guvernului regional din Kurdistan. „Regretăm crimele cărora le-au căzut victime și condamnăm aceste acte criminale, aceștia sunt oameni nevinovați și o parte prețioasă a acestei națiuni,” a adăugat acesta.
În trecut, guvernul regional al Kurdistanului și-a deschis ușile și altor minorități persecutate.
Multe familii creștine au declarat că se tem pentru propria siguranță și doresc să părăsească Irakul, dar nu dețin mijloacele materiale pentru asta.
Regiunea semi-autonomă a Kurdistanului a înregistrat un aflux de creștini în ultimele zile, dar a existat o migrație generală încă din 2003.
Afirmațiile lui Barzani vin după ce Statele Unite, Consiliul de Securitate al ONU și Arhiepiscopia Catolică Americană și-au exprimat îngrijorările legate de atacurile asupra creștinilor și a altor grupuri religioase din Irak. Arhiepiscopul de Chicago, Illinois, a făcut un apel la președintele american Barack Obama să ia măsuri pentru protejarea creștinilor din Irak.
După invadarea Irakului, națiunea noastră are obligația morală de a nu-i abandona pe acei irakieni care nu se pot apăra singuri,” spunea cardinalul Francis George.
După atacul sângeros de pe 31 octombrie asupra bisericii Sayida al-Najat, 35 de supraviețuitori ai masacrului au plecat în Franța, care le-a oferit posibilitatea obținerii dreptului de azil.
Alte 26 de persoane rănite în atac au fost transportate pe calea aerului la spitalul Gemelli din Roma, la inițiativa guvernului italian.

* Surse: Al Jazeera, Haaretz.

Creștinii din Irak sub asediu

Motto: ברוך אתה ה’ אלהינו מלך העולם, יוצר האדם
Preotul Wasseem Sabeeh se afla la jumătatea liturghiei duminicale, în biserica Sayida al-Najat din Bagdad, când o explozie a zguduit biserica. Apoi, câțiva bărbați înarmați au pătruns înăuntru urlând rugăciuni musulmane. Aceștia au deschis focul asupra preotului, credincioșilor și a frescelor cu Fecioara Maria și cu sfinții.
Unii credincioși au fugit afară. Sabeeh și un alt preot, Thaer Saadallah, i-au direcționat pe ceilalți într-o încăpere de lângă altar, apoi s-au întors să negocieze cu bărbații cu veste cu explozibili să oprească uciderile.
Aceștia l-au împușcat pe Sabeeh de aproape, apoi l-au împușcat pe Saddallah în față. Acesta a căzut pe treptele altarului, pătându-le de sânge.
Aceștia erau cei mai buni oameni,” spune Withaina Hadi, o femeie musulmană, în timp ce așteaptă la clinica de la biserica anglicană Sf. Gheorghe, aflată pe cealaltă parte a râului Tigru.

O grupare teroristă intitulată Statul Irak a pretins responsabilitatea pentru atac. Gruparea urmărește instaurarea legii islamice Șaria și spune că toți creștinii din Irak sunt ținte ale jihadului. Îngroziți de acest atac, mulți creștini se pregătesc deja să plece din Irak.
Vor pleca cu siguranță,” spune Faiz Bashir, ajutor de paroh la biserica Sf. Gheorghe. „Sperăm că asta nu va însemna sfârșitul creștinismului în Irak, dar dacă va fi mai rău, dacă vor fi atacate bisericile și vor fi uciși oameni pe străzi, asta se va întâmpla cu siguranță,” adaugă acesta.

Atacul de pe 31 octombrie de la biserica Sayida al-Najat, care a ucis 68 de oameni, a fost cel mai sângeros atac terorist împotriva comunităților creștine din Irak din ultimul an.
Miercuri, 10 noiembrie, 11 bombe au fost amplasate în trei zone predominant creștine din Bagdad. Alte patru atacuri au vizat case aparținând creștinilor, iar două salve de mortier au lovit enclavele creștine din cartierul predominant sunnit Dora. Două bombe au fost amplasate în două case părăsite, aparținând unor creștini.
Marți, 9 noiembrie, câteva bombe au fost detonate în trei case aparținând unor creștini din vestul Bagdadului.

Creștinii trăiesc în Irak cu mult timp înainte ca acest teritoriu să se numească astfel, cu câteva secole înainte de nașterea lui Muhammad. Vechii asirieni s-au convertit la creștinism în primul secol A.D.
Pe atunci, Irakul făcea parte din Mesopotamia, Islamul ajungând acolo abia în secolul VIII A.D. Mormântul profetului biblic Ezekiel se găsește în orașul irakian Al Kifl, iar cel al profetului Daniel se află în Susa.

Human Rights Watch apreciază că numărul creștinilor din Irak a scăzut de la un milion la momentul invaziei americane din 2003, la doar 675.000 în 2008. Biserica Catolică din Irak afirmă că astăzi sunt 1,5 milioane de creștini în Irak, cu un milion mai puțini decât în 2003.
Mulți creștini s-au refugiat în Siria, Iordania sau Egipt. Mulți dintre cei rămași în urmă își părăsesc casele pentru zone mai sigure, precum nordul deținut de către kurzi.

Marți, 9 noiembrie, primul-ministru irakian Nouri al-Maliki a vizitat biserica în care a avut loc masacrul și a promis că va proteja creștinii. Guvernul irakian afirmă că dorește să stopeze exodul.
Este foarte trist și regretabil faptul că creștinii irakieni pleacă,” declara Kamil Amin, purtător de cuvânt al Ministerului Drepturilor Omului. „Prezența acestora face parte din moștenirea istorică a Irakului.”

Câteodată, astfel de evenimente te fac să crezi că unele țări au nevoie să fie conduse de către un dictator brutal. Știu sigur că acei creștini irakieni, care și-au părăsit țara în care se află mormintele strămoșilor lor, îl regretă pe Saddam Hussein.

* Surse: USA Today, Al Jazeera, Haaretz.

Văduvele negre


Imagine: Spacewar

O femeie sinucigașă a ucis 54 de oameni, mulți dintre ei pelerini, într-un atac Al-Qaeda asupra unui loc sfânt șiit lângă Bagdad, luni. Cu câteva zile înainte, oficiali americani au avertizat asupra posibilității ca femei kamikaze, posibil în legătură cu Al-Qaeda din Yemen, să atace orașele americane.
Pe 9 noiembrie 2005 o femeie belgiană, convertită la islam, s-a aruncat în aer într-un atac sinucigaș asupra unui convoi american în Bagdad. Nu a reușit să ucidă pe nimeni decât pe ea, dar a fost prima femeie terorist-kamikaze de origine europeană. Femeia a fost identificată în persoana lui Mureille Degauque, 38 de ani, fostă angajată a unei brutării, provenind dintr-o familie de clasă mijlocie din Charleroi, oraș din centura industrială de la sud de Bruxelles.
Mureille Degauque s-a convertit la islam după căsătoria cu un belgian având descendență marocană, care a devenit militant islamist. Acesta a dus-o în Irak pentru a lupta împotriva americanilor. Citește în continuare

Scurtă istorie a Afganistanului

*** Placa turnantă a Antichității

Datorită amplasării sale, Afganistanul a fost centrul a numeroase culturi, făcându-l pe un istoric să-l numească „placa turnantă a antichității.” Printre cei care au ocupat la un moment dat regiunea s-au numărat persanii, conduși de Darius cel Mare (522-486 Î.Hr.); sau grecii, în vremea lui Alexandru cel Mare (356-323 Î.Hr.). Multe orașe din zilele noastre sunt construite pe fundația unor cetăți grecești. O civilizație budistă a înflorit la sfârșitul secolului I A.D., regii acesteia stăpânind în Bamiyan până la sfârșitul secolului X. O incursiune arabă în Kandahar în 699-700 a adus islamul, întărindu-i poziția, pe măsură ce turcii au obținut controlul asupra Iranului, Afganistanului și Indiei. Conducătorul mongol Ginghis Han a invadat regiunea afgană în secolul XIII. Pentru următoarele câteva sute de ani Afganistanul a fost intens disputat între imperii avându-și originea în India și Persia. În cele din urmă, în secolul XVIII, un grup de triburi Pashtun conduse de Durrani (alias Ahmad Shah Abdali) îi înfrânge pe moguli și pe persani consolidându-și vastul, dar instabilul imperiu.

*** Marele Joc

În cursul secolului al XIX-lea Afganistanul a fost prins în lupta anglo-rusă pentru controlul regiunii cunoscută ca „The Great Game.” Marea Britanie a încercat să aducă Afganistanul sub stăpânirea sa directă, dar a suferit o înfrângere răsunătoare în primul Război Anglo-Afgan (1839-42). Imperiul britanic a încercat din nou între 1878-1880; de această dată Afganistanul pierzându-și o mare parte din teritoriu și controlul asupra politicii externe în favoarea Marii Britanii. Pentru a păstra Rusia la distanță și pentru a-și proteja colonia Indiană, Marea Britanie a furnizat armament modern și o subvenție anuală conducătorilor Afganistanului. Unul dintre aceștia din urmă era Abdur Rahman Khan (1881-1901), cunoscut sub supranume precum ‘Iron Amir’ (Amir de Fier) sau ‘Unificatorul Afganistanului’. Amir a creat o armată puternică. În 1893 linia Durand a fixat frontiera cu India Britanică, dar zonele tribale au fost împărțite, lăsând jumătate în ceea ce este cunoscut astăzi sub numele de Pakistan. La moartea sa în 1901 Abdur Rahman Khan a fost urmat la tron de către fiul său, Habibullah. Citește în continuare

Interzicerea minaretelor în Elveția este „discriminatorie” spune ONU

Interzicerea minaretelor decisă duminică de votul popular în Elveția este „în mod clar discriminatorie” a afirmat marți Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului Navi Pillay. Ea și-a exprimat regretul privind votul elvețian care „riscă să pună țara în contradicție cu obligațiile sale internaționale.”
Navi Pillay a menționat că guvernul elvețian nu a susținut inițiativa. Dar a continuat spunând că „politicile bazate pe xenofobie și intoleranță sunt extrem de perturbatoare.”
Ezit să condamn un vot democratic, dar nu am nicio ezitare în a condamna campaniile politice alarmante„, a adăugat Înaltul Comisar. „Unii politicieni care au propus această lege au afirmat că nu au vizat islamul. Aceștia au afirmat că interdicția minaretelor ar putea ameliora integrarea. Aceste afirmații sunt stranii atunci când simbolul unei religii este vizat„, a adăugat Navi Pillay.
Comitetul drepturilor omului a indicat că dacă legea este adoptată, ar însemna că Elveția se va afla în opoziție cu mai multe articole din Carta ONU privind drepturile civice și politice. Citește în continuare

Ofensiva anti-islam

Elvețienii au votat duminică pentru interzicerea construirii de noi minarete (minaret=turn construit, de regulă, lângă o moschee, din care este făcută chemarea la rugăciune –adhan), dezamăgind musulmanii din această țară.
Un total de 57.5% din voturile exprimate și 22 dintre cele 26 de cantoane au sprijinit inițiativa, care se dorește să stopeze „islamizarea Elveției„, susținută de partidul de dreapta SVP-Partidul Popular Elvețian și pe care guvernul și parlamentul au respins-o. Opozanții inițiativei (Verzii) spun că s-ar putea adresa Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.
SVP, cel mai mare partid din țară, a strâns suficiente semnături pentru a organiza referendumul în conformitate cu legile elvețiene. Autoritățile declară că vor trebui să respecte decizia luată și că nu vor mai fi construite noi minarete.
Rezultatul votului arată că elvețienii nu doresc minarete sau legi ca Sharia în țara lor” a declarat liderul partidului SVP. Citește în continuare