• OPRIȚI RĂZBOIUL!
  • ATENȚIE!

    Acest blog este un pamflet. Personajele care apar în postări sunt absolut imaginare și orice asemănare cu persoane și întâmplări reale este accidentală și neintenționată.
  • Arhive

  • Top click-uri

    • Niciunul
  • Blog Stats

    • 90.795 hits
  • Quote:

    Be wiser than other people, if you can, but do not tell them so.
  • Spam blocat

Creștinii din Irak sub asediu

Motto: ברוך אתה ה’ אלהינו מלך העולם, יוצר האדם
Preotul Wasseem Sabeeh se afla la jumătatea liturghiei duminicale, în biserica Sayida al-Najat din Bagdad, când o explozie a zguduit biserica. Apoi, câțiva bărbați înarmați au pătruns înăuntru urlând rugăciuni musulmane. Aceștia au deschis focul asupra preotului, credincioșilor și a frescelor cu Fecioara Maria și cu sfinții.
Unii credincioși au fugit afară. Sabeeh și un alt preot, Thaer Saadallah, i-au direcționat pe ceilalți într-o încăpere de lângă altar, apoi s-au întors să negocieze cu bărbații cu veste cu explozibili să oprească uciderile.
Aceștia l-au împușcat pe Sabeeh de aproape, apoi l-au împușcat pe Saddallah în față. Acesta a căzut pe treptele altarului, pătându-le de sânge.
Aceștia erau cei mai buni oameni,” spune Withaina Hadi, o femeie musulmană, în timp ce așteaptă la clinica de la biserica anglicană Sf. Gheorghe, aflată pe cealaltă parte a râului Tigru.

O grupare teroristă intitulată Statul Irak a pretins responsabilitatea pentru atac. Gruparea urmărește instaurarea legii islamice Șaria și spune că toți creștinii din Irak sunt ținte ale jihadului. Îngroziți de acest atac, mulți creștini se pregătesc deja să plece din Irak.
Vor pleca cu siguranță,” spune Faiz Bashir, ajutor de paroh la biserica Sf. Gheorghe. „Sperăm că asta nu va însemna sfârșitul creștinismului în Irak, dar dacă va fi mai rău, dacă vor fi atacate bisericile și vor fi uciși oameni pe străzi, asta se va întâmpla cu siguranță,” adaugă acesta.

Atacul de pe 31 octombrie de la biserica Sayida al-Najat, care a ucis 68 de oameni, a fost cel mai sângeros atac terorist împotriva comunităților creștine din Irak din ultimul an.
Miercuri, 10 noiembrie, 11 bombe au fost amplasate în trei zone predominant creștine din Bagdad. Alte patru atacuri au vizat case aparținând creștinilor, iar două salve de mortier au lovit enclavele creștine din cartierul predominant sunnit Dora. Două bombe au fost amplasate în două case părăsite, aparținând unor creștini.
Marți, 9 noiembrie, câteva bombe au fost detonate în trei case aparținând unor creștini din vestul Bagdadului.

Creștinii trăiesc în Irak cu mult timp înainte ca acest teritoriu să se numească astfel, cu câteva secole înainte de nașterea lui Muhammad. Vechii asirieni s-au convertit la creștinism în primul secol A.D.
Pe atunci, Irakul făcea parte din Mesopotamia, Islamul ajungând acolo abia în secolul VIII A.D. Mormântul profetului biblic Ezekiel se găsește în orașul irakian Al Kifl, iar cel al profetului Daniel se află în Susa.

Human Rights Watch apreciază că numărul creștinilor din Irak a scăzut de la un milion la momentul invaziei americane din 2003, la doar 675.000 în 2008. Biserica Catolică din Irak afirmă că astăzi sunt 1,5 milioane de creștini în Irak, cu un milion mai puțini decât în 2003.
Mulți creștini s-au refugiat în Siria, Iordania sau Egipt. Mulți dintre cei rămași în urmă își părăsesc casele pentru zone mai sigure, precum nordul deținut de către kurzi.

Marți, 9 noiembrie, primul-ministru irakian Nouri al-Maliki a vizitat biserica în care a avut loc masacrul și a promis că va proteja creștinii. Guvernul irakian afirmă că dorește să stopeze exodul.
Este foarte trist și regretabil faptul că creștinii irakieni pleacă,” declara Kamil Amin, purtător de cuvânt al Ministerului Drepturilor Omului. „Prezența acestora face parte din moștenirea istorică a Irakului.”

Câteodată, astfel de evenimente te fac să crezi că unele țări au nevoie să fie conduse de către un dictator brutal. Știu sigur că acei creștini irakieni, care și-au părăsit țara în care se află mormintele strămoșilor lor, îl regretă pe Saddam Hussein.

* Surse: USA Today, Al Jazeera, Haaretz.

Congresul SUA încearcă reintroducerea serviciului militar obligatoriu

Pentru a patra oară în ultimii șapte ani, un reprezentant ales al poporului american, încearcă să reintroducă serviciul militar obligatoriu. Serviciul militar a fost obligatoriu în Statele Unite până în 1973, când s-a trecut la un sistem bazat pe voluntariat. În acest an, a venit rândul congressman-ului Charlie Rangel să propună reluarea obligativității serviciului militar, pentru persoanele cu vârstele cuprinse între 18 și 42 de ani.
Iată un extras din textul propunerii legislative:

HR 5741 IH

111th CONGRESS, 2d Session

To require all persons in the United States between the ages of 18 and 42 to perform national service, either as a member of the uniformed services or in civilian service in furtherance of the national defense and homeland security, to authorize the induction of persons in the uniformed services during wartime to meet end-strength requirements of the uniformed services, and for other purposes.

IN THE HOUSE OF REPRESENTATIVES

July 15, 2010

Mr. RANGEL introduced the following bill; which was referred to the Committee on Armed Services

A BILL

To require all persons in the United States between the ages of 18 and 42 to perform national service, either as a member of the uniformed services or in civilian service in furtherance of the national defense and homeland security, to authorize the induction of persons in the uniformed services during wartime to meet end-strength requirements of the uniformed services, and for other purposes.

Be it enacted by the Senate and House of Representatives of the United States of America in Congress assembled…” [Textul complet al propunerii aici: Govtrack.us]

Interesant, nu-i așa? Se pare că unii consideră că Statele Unite au nevoie de mai mulți militari. De ce? Se pregătesc oare pentru ceva anume?

Viața mea alături de talibani

Mullah Abdul Salam Zaeef a fost ambasadorul taliban în Pakistan în 2001 și una dintre figurile cele mai cunoscute ale mișcării de după evenimentele 9/11. Acesta și-a publicat memoriile, în care oferă o mărturie oculară și ilustrează viața din Afganistan începând din anul 1979.
În punctul culminant al războiului, se aflau peste 100.000 de soldați sovietici în Afganistan. Milioane de civili părăsiseră țara și aproximativ un milion de mujahedini și-au pierdut viețile. Ultimii ani ai războiului au fost marcați de intensificarea brutalității luptelor.

Războiul era o chestiune de viață și moarte; deseori șansa era singurul lucru ce separa cele două. Am fost prins de nouă ori în ambuscadele rușilor în timp ce luptam și intram și ieșeam din Pakistan. De opt ori Allah m-a salvat de la moarte sigură, o singură dată fiind rănit.
În Khushab, un obuz m-a proiectat în aer dintr-un loc ce a fost răvășit de gloanțe o secundă mai târziu. Doi dintre prietenii mei au murit într-o explozie de mortier la Nelgham din care abia am scăpat; rușii minaseră câteva lăzi cu mortiere lăsate în urmă. Cu toate că stăteam la doar câțiva metri atunci când au explodat, am scăpat fără o zgârietură pe corp.
Atunci când m-am alăturat jihadului aveam doar 15 ani. Nu știam cum să trag cu un Kalașnikov sau să conduc oamenii. Nu știam nimic despre război. Dar linia frontului rusesc era un teren experimental dur și în cele din urmă am condus câteva grupuri de mujahedini la Abasabad, Mahalajat, Arghandab, Khushab și Sanzari.
De multe ori am fost înconjurați de trupele rusești, așa cum s-a întâmplat odată la Mahalajat. Rușii ne încercuiseră, tăindu-ne singura cale de retragere, fiind aflați pe un teren înalt în jurul nostru.
S-au apropiat de noi pe măsură ce ne-au bombardat din munți și din zona deșertului Sufi Saheb. Nu am găsit nicio ieșire și nici nu eram suficient de mulți pentru a sparge liniile rusești. Cu toate că și-au adus mai multe trupe de la Bana la Wokanu, tot am reușit să rezistăm pe poziții. Citește în continuare

Drumul către pierzanie – Originile celui de-al III-lea război mondial

[Articolul complet, pentru cei care au foarte mult timp liber.]
*** Introducere

În fața colapsului economic global, perspectiva unui război internațional este pe un curs ascendent. Istoric, perioadele de declin ale imperiilor și crizele economice au fost marcate de violențe internaționale sporite și războaie. Declinul marilor imperii europene a fost marcat de Primul Război Mondial și de al Doilea Război Mondial, cu Marea Criză având loc în perioada intermediară.

În prezent, lumea este martoră la declinul imperiului american, un produs al celui de-al Doilea Război Mondial. Ca hegemon imperial post-război, America a condus sistemul monetar internațional și a domnit ca un campion și arbitru al politicii economice globale.
Pentru a conduce politica economică globală, Statele Unite au creat cea mai mare forță militară din istorie. Controlul constant asupra economiei globale necesită o prezență militară constantă și anumite acțiuni în acest sens.
Acum, faptul că atât imperiul american cât și politica economică globală se află în declin, colapsul fiind iminent, perspectiva unui sfârșit violent al erei imperiale americane pare a fi tot mai aproape.

Acest eseu este împărțit în trei părți distinctive. Prima parte, intitulată „Originile celui de-al III-lea război mondial,” este împărțită în cinci capitole și tratează strategia geopolitică a SUA-NATO de la sfârșitul Războiului Rece, până la începutul Noii Ordini Mondiale, evidențiind strategia imperialistă occidentală care a condus la războiul din Iugoslavia și la “War on Terror.” Partea a doua, intitulată „Revoluțiile colorate și originile celui de-al III-lea război mondial,” analizează rolul „revoluțiilor de catifea” sau „revoluțiilor colorate” în strategia imperialistă a SUA, concentrându-se pe stabilirea unei hegemonii asupra Europei Răsăritene și Asiei Centrale. A treia parte, intitulată „Un nou război pentru o nouă ordine mondială,” analizează caracterul strategiei imperialiste în ceea ce privește edificarea unei Noi Ordini Mondiale, concentrându-se pe intensificarea conflictelor din Afganistan, Pakistan, Iran, America Latină, Europa Răsăriteană și Africa; și potențialul pe care îl au aceste conflicte pentru declanșarea unui nou război mondial cu China și Rusia. Citește în continuare

Drumul către pierzanie – Originile celui de-al III-lea război mondial 5/5

Războiul împotriva terorii (War on Terror) și imperialismul excedentar

În 2000, Pentagonul a difuzat un document intitulat Joint Vision 2020, care evidenția un proiect pentru obținerea a ceea ce era numit, “Full Spectrum Dominance,” care urma să fie schița planurilor Departamentului Apărării pentru viitor. “Full-spectrum dominance înseamnă abilitatea forțelor SUA, operând singure sau împreună cu aliații lor, de a înfrânge orice adversar și de a controla orice situație întâlnită în teatrele de operațiuni militare.” Raportul “îndeamnă la full-spectrum dominance pornind de la toate tipurile de conflicte, de la război nuclear la războaie convenționale majore, până la conflicte la scară redusă. De asemenea se referă și la situații amorfe precum menținerea păcii și operațiuni non-combatante de ajutorare umanitară.” Mai mult, “dezvoltarea unei rețele globale de informații va furniza mediul pentru superioritatea decizională.”[37]

Așa cum explică Ellen Wood, “Dominația fără granițe a economiei globale și numeroasele state care o administrează, necesită acțiuni militare fără un sfârșit în materie de obiective sau timp.”[38] Mai mult, “Dominația imperialistă în economia capitalistă globală necesită o balanță delicată și contradictorie între suprimarea competiției și menținerea condițiilor în economiile competitoare care generează piețe și profit. Aceasta este una dintre contradicțiile fundamentale ale noii ordini mondiale.”[39]

După evenimentele 9/11, “doctrina Bush” a fost stabilirea a ceea ce a fost numit “dreptul unilateral și exclusiv de a lansa un atac de prevenire, la orice moment, oriunde, liber de orice tratat internațional, pentru asigurarea că forțele noastre sunt puternice suficient să convingă orice potențial adversar să renunțe la acumularea de armament în speranța de a depăși sau egala puterea Statelor Unite.”[40] Citește în continuare

Drumul către pierzanie – Originile celui de-al III-lea război mondial 3/5

Războiul împotriva terorii (War on Terror) și Proiectul pentru un Nou Secol American (PNAC)

Când Bill Clinton a devenit președinte, vulturii neo-conservatori din jurul administrației George H.W. Bush au format un grup numit Project for the New American Century, sau PNAC. În 2000, aceștia au publicat un raport intitulat „Rebuilding America’s Defenses: Strategy, Forces, and Resources for a New Century.” Construit pe baza actului Defense Policy Guidance, acesta preciza că, “Statele Unite trebuie să dețină suficiente forțe capabile să fie desfășurate rapid și să câștige războaie multiple simultane la scară largă.”[23] Mai mult, există “nevoia de a deține suficiente forțe combatante pentru a câștiga războaie multiple simultane în teatre majore,”[24] și “Pentagonul trebuie să calculeze forțele necesare pentru protejarea intereselor SUA în Europa, Asia de Est și Golful Persic în mod independent în orice moment.”[25]

Interesant, documentul preciza că, “Statele Unite au căutat de decenii să joace un rol permanent în securitatea regiunii Golfului. În vreme ce conflictul nerezolvat cu Irakul furnizează justificare imediată, necesitatea unei prezențe mai substanțiale de forțe americane în Golf transcende chestiunea regimului lui Saddam Hussein.”[26] Cu toate acestea, în susținerea creșterii masive a cheltuielilor pentru apărare și a expansiunii imperiului american pe glob, inclusiv distrugerea convingătoare a numeroase țări prin războaie de anvergură, raportul preciza că, “Mai mult, procesul de transformare, chiar dacă va aduce schimbări revoluționare, probabil va fi unul de durată, în absența unor evenimente catastrofale și catalizatoare – precum un nou Pearl Harbor.”[27] Acel eveniment a venit un an mai târziu odată cu acțiunea 9/11. Mulți dintre autorii raportului și membrii Project for the New American Century au devenit oficiali ai administrației Bush, fiind capabili astfel să își pună în aplicare „proiectul” lor după ce obținuseră „noul Pearl Harbor.” Citește în continuare

CIA încearcă manipularea țărilor europene


Un raport al CIA care a ieșit recent la iveală pe WikiLeaks dezvăluie maniera în care guvernul american încearcă să determine cea mai bună modalitate de manipulare a opiniei publice din… Franța și Germania – pentru a se asigura că aceste țări vor continua să lupte în Afganistan. Raportul laudă faptul că cele două națiuni continuă să lupte în război în pofida opiniei publice, care se opune într-o proporție zdrobitoare acestui război, și menționează că acest lucru este posibil datorită lipsei de interes a cetățenilor statelor respective; „Apatia publică permite liderilor să ignore alegătorii,” enunță titlul unei secțiuni.

Tot în raport se menționează „eșecul guvernului olandez de a-și îndeplini angajamentele privind trimiterea de trupe în Afganistan” și este exprimată neliniștea referitoare la faptul că dacă „vara sângeroasă” estimată de mulți în Afganistan va avea loc, ceea ce s-a întâmplat cu Olanda se va răspândi și printre ceilalți aliați fisurând „sprijinul fragil european” pentru război. Această îngrijorare este subliniată și în secțiunea intitulată „De ce contarea pe apatie s-ar putea să nu fie suficientă.”

Raportul încearcă găsirea unei variante de back-up pentru „contarea pe apatie,” și caută metode prin care guvernul SUA să manipuleze opinia publică în țările europene. Se specifică faptul că simpatia francezilor pentru refugiații afgani înseamnă că exploatarea femeilor afgane ca mesageri pro-război ar putea fi eficientă, în timp ce în cazul germanilor, aceștia ar fi mai vulnerabili la o campanie axată pe frică (eșecul în Afganistan însemnând că teroriștii le vor veni de hac). Raportul evidențiază abilitatea unică a lui Barack Obama de a le vinde războiul populațiilor europene.

Se pare că guvernul american aplică (pentru a câta oară?) tactica smoke and mirrors. Dezvăluirea acestui raport se adaugă unui șir lung de alte documente secrete scurse către opinia publică prin intermediul WikiLeaks, nefiind de mirare faptul că Pentagonul a pus organizația pe lista „inamicilor care amenință securitatea națională.”

Văduvele negre


Imagine: Spacewar

O femeie sinucigașă a ucis 54 de oameni, mulți dintre ei pelerini, într-un atac Al-Qaeda asupra unui loc sfânt șiit lângă Bagdad, luni. Cu câteva zile înainte, oficiali americani au avertizat asupra posibilității ca femei kamikaze, posibil în legătură cu Al-Qaeda din Yemen, să atace orașele americane.
Pe 9 noiembrie 2005 o femeie belgiană, convertită la islam, s-a aruncat în aer într-un atac sinucigaș asupra unui convoi american în Bagdad. Nu a reușit să ucidă pe nimeni decât pe ea, dar a fost prima femeie terorist-kamikaze de origine europeană. Femeia a fost identificată în persoana lui Mureille Degauque, 38 de ani, fostă angajată a unei brutării, provenind dintr-o familie de clasă mijlocie din Charleroi, oraș din centura industrială de la sud de Bruxelles.
Mureille Degauque s-a convertit la islam după căsătoria cu un belgian având descendență marocană, care a devenit militant islamist. Acesta a dus-o în Irak pentru a lupta împotriva americanilor. Citește în continuare

McChrystal întrezărește victoria în Afganistan

Trupele americane și aliate din Afganistan “nu câștigă încă, dar urmează s-o facă,” a declarat generalul Stanley McChrystal, comandantul misiunii NATO International Security Assistance Force (ISAF), într-un interviu acordat Stars and Stripes pe 1 ianuarie 2010.
Dar McChrystal a adăugat că nu este posibil să spună cât va dura să obțină victoria. McChrystal a subliniat că protejarea civililor rămâne principalul scop al strategiei aliaților în lupta contra insurgenților.
Președintele Barack Obama a anunțat pe 1 decembrie că va suplimenta cu 30.000 de soldați efectivele din Afganistan într-un efort de combate avantajul obținut de insurgenții Talibani și în încercarea de a pregăti trupele afgane de securitate și de a le preda acestora conducerea luptei împotriva insurgenților. În Afganistan erau deja 68.000 de soldați înaintea anunțului președintelui american. Barack Obama a declarat că intenționează să retragă o parte din trupele americane în iulie 2011.
Punctul central al strategiei evidențiate de McChrystal este concentrarea pe protejarea centrelor urbane și a populației în general. McChrystal a negat recentele informații care arătau că Talibanii controlează aproape 80% din teritoriul țării.
Sunt prezenți în câteva zone, iar în unele dețin un oarecare control,” a declarat acesta. “În alte zone sunt prezenți, dar nu dețin controlul efectiv.”

Cu această creștere a efectivelor americane și cu promisiunile țărilor NATO de a trimite încă 7.000 de militari, comparațiile cu invazia sovietică de acum 30 de ani sunt inevitabile. McChrystal a spus că în timp ce sovieticii au fost priviți repede ca ocupanți de majoritatea afganilor, americanii și aliații lor nu sunt văzuți astfel.

Sunt primul care declară că din punct de vedere tactic, militar, sovieticii au făcut multe lucruri bune. Dar au ucis mai mult de un milion de afgani în acel proces și au creat un mediu în care anticorpii societății s-au întors literalmente împotriva lor,” spune McChrystal. “Noi ne concentrăm pe eliminarea insurgenților și protejarea populației, astfel că în mințile poporului afgan nu suntem văzuți ca ocupanți acum.”

Vom trăi și vom vedea dacă strategia americană va da roade și „victoria” va fi obținută în Afganistan. Deocamdată situația nu se prezintă atât de roz pe cât o vede McChrystal.

Sursa: Stars and Stripes

Un nou an, un nou război

După încercarea nereușită a unui student nigerian de a detona o bombă la bordul unui avion de pasageri, există indicii că oficialii armatei americane și ai serviciilor de informații pregătesc acțiuni militare împotriva unor ținte aflate în Yemen, țară în care se presupune că studentul a fost antrenat să devină terorist și a fost echipat cu dispozitivul exploziv.
O serie de articole din media americană sugerează că atacurile sunt iminente. Citând “doi înalți oficiali SUA,” CNN informează că: “SUA și Yemen caută acum ținte pentru potențiale acțiuni de represalii (retaliation).”
CNN continuă: “ambele părți au subliniat eforul care este depus pentru a fi gata cu opțiunile pentru Casa Albă în cazul în care președintele Obama ordonă atacul.” CNN : “Se încearcă să se determine dacă anumite ținte pot fi puse în legătură cu incidentul aviatic și cu conspiratorii din spatele lui. Trupele speciale americane și agențiile de informații precum și omologii lor din Yemen lucrează pentru identificarea potențialelor ținte Al Qaeda în Yemen, a declarat unul dintre oficiali.”
CNN a precizat că administrația Obama și dictatorul yemenit Ali Abdullah Saleh au ajuns la un compromis pentru a permite SUA să utilizeze spațiul aerian al Yemenului. Rachete de croazieră, avioane și drone înarmate vor zbura către Yemen. Au loc negocieri asupra faptului dacă Saleh va permite intrarea în Yemen și a trupelor speciale americane aeropurtate.
Reportajele CNN vin în urma unor serii de declarații ale unor înalți oficiali ai administrației, inclusiv Barack Obama, care cereau ca „toate elementele puterii SUA” să fie folosite pentru a răspunde atacului eșuat asupra zborului Northwest 253. Casa Albă s-a aflat sub un puternic atac din partea republicanilor care au evidențiat defecțiunea securității aeronautice, iar o acțiune militară ar servi la distragerea atenției publicului de la recentele dezvăluiri asupra faptului că CIA și alte agenții americane au ignorat avertismentele despre atac. Citește în continuare